Mozaic

Purificaţi aerul cu ajutorul plantelor

Testele NASA au evidenţiat faptul că plantele viu colorate, verzi şi cu florile înflorite, curăţă aerul de factorii poluanţi Plantele de interior sunt cel mai efici - ent şi rentabil mijloc de îm pros pătare a aerului. Dr. Bill Wol verton susţine că "două plante mici, puse chiar şi pe un birou, au capacitatea de a păstra aerul curat şi sănătos".

Trăim într-o lume în care atmosfera e tot mai poluantă şi toxică: de la detergenţi, benzină, uleiuri, materiale plastice şi fibre sintetice, până la tutun, spumă izolatoare, produse din hârtie şi lacuri, toate au efecte negative. Din păcate, în clădirile de birouri, această atmosferă este tot mai prezentă şi provoacă dureri de cap, astm bronşic, oboseală nefirească, conjunctivită, sindromul de sensibilitate şi condiţii cronice degenerative şi multe alte afecţiuni.

Cele mai multe plante de interior pot să devină o armă valoroasă în lupta împotriva aerului închis şi poluat. Aceste plante, în birou sau acasă, nu ar trebui iubite doar pentru că sunt decorative şi frumoase. Oamenii de ştiinţă de la NASA au constatat că acestea au o capacitate surprinzătoare de a filtra aerul şi de a absorbi gazele nocive din interiorul încăperilor. Pentru a se testa capacitatea de filtrare a aerului, fiecare plantă folosită în cadrul testului a fost închisă într-o cameră în care au fost injectate produse chimice.

Filodendronul (Philodendron), planta Spi - der (Chlorophytum Comosum) şi Golden Pothos (Epipremnum Aureum) au fost etichetate drept cele mai eficiente în eliminarea moleculelor de formaldehidă. Aceasta este un produs chimic omniprezent, găsit în aproape toate mediile interioare. Ea irită membranele mucoase ale ochilor, nasului şi gâtului şi este un produs chimic foarte reactiv care poate provoca dermatită. Simptomele raportate adesea după mult timp petrecut în spaţii unde substanţa chimică este activă includ iritaţii ale ochilor şi dureri de cap.

Plantele cu flori, cum ar fi margaretele, gerbera şi crizantemele s-au arătat superioare în înlăturarea benzenului din at mo sfera camerei. Ben zenul a fost mult timp fac torul principal care cauza iritaţii la ni velul pielii şi ochilor. Benzenul este un solvent des folosit şi este întâlnit în multe substanţe ce ne înconjoară, inclusiv benzină, cerneluri, uleiuri, vopsele sau materiale plastice şi de cauciuc. În plus, este fo losit şi la fabricarea de detergenţi, explozibili, produse farmaceutice şi coloranţi.

Inhalarea acută a benzenului poate provoca ameţeli, slăbiciune, euforie, cefalee, greaţă, vedere înceţoşată, boli respiratorii, tremur, bătăi neregulate ale inimii, leziuni renale, paralizie şi pierderea conştiinţei. "Plantele iau substanţe din aer prin deschideri mici în frunzele lor. Natura com binată cu tehnologia poate mări efici enţa plantelor în lupta pentru eli mi na rea poluanţilor atmosferici. Cer cetările din laboratoarele noastre au stabi lit că frunzele plantelor, rădăcinile şi bacteriile solului sunt toate importante în înlăturarea vaporilor toxici", a mai spus Wol verton.

Luna plantării arborilor

Luna Plantării Arborilor este unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic.

În campania din 2011, Direcţia Silvică (DS) va împăduri 150 ha, completări pe 25 hectare terenuri degradate şi va utiliza 640 de mii de puieţi din specii diferite: brad, molid, stejar, gorun, paltin, frasin, cireş, salcâm, etc. “Luna Pădurii” este o sărbătoare dedicată re - învierii naturii, iar sădirea arborilor, pe lângă componenta economică, reprezintă şi continuarea ciclului vieţii.

Cele şase milioane de hectare de păduri ale României, din care 86.000 de hectare sunt în administrarea DS Alba, sunt uriaşe filtre pentru atmosfera poluată, producând anual peste 30 de milioane tone oxigen şi consumând peste 40 de milioane tone de bioxid de carbon. Un hectar de pădure purifică într-un an 18 milioane metri cubi de aer şi reţine pe frunzele arborilor 80 de tone de praf, funingine, zgură şi alte substanţe nocive. Pădurea este aşadar o uriaşă uzină de oxigen, dar şi un important izvor de apă, pentru că în cursul unui an, un hectar de pădure poate reţine în sol peste 6.000 metri cubi de apă, cantitate echivalentă cu consumul anual de apă a 70 de persoane din mediul urban.

Pădurea sprijină agricultura prin perdelele sale de protecţie ce asigură sporirea umidităţii atmosferei în zona culturilor agricole. De asemenea, pădurile atenuează inundaţiile, înlăturând formarea torenţilor, eroziunile solului, împiedică formarea râpelor, opresc mişcarea nisipurilor zburătoare, diminuează şi slăbesc forţa vânturilor, ajută la înmagazinarea apei în solul câmpurilor şi măresc astfel recolta de cereale.

Şi, nu în ultimul rând, pădurea este cea care veghează asupra sănătăţii omului, datorită efectelor benefice pe care le are asupra mediului în care trăim, ea contribuind şi la ionizarea aerului, distruge microbii prin emanaţii de fitoncide, asigură apă limpede şi curată, deţine funcţii estetice deosebite. Pe scurt, pădurea îl ocroteşte pe om şi contribuie la creşterea calităţii vieţii. Calendarul acţiunilor cuprinse în cadrul “Lunii plantării arborilor” se întinde până în 15 aprilie a.c.

Aflăm de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Unirea" al judeţului Alba

Cum putem preveni efectele cutremurelor de pământ

Cutremurele se pot produce prin surprindere, în orice condiţii climaterice, în orice moment al zilei sau al anului şi sunt provocate de procese geologice puternice şi fundamentale, care nu pot fi controlate, şi, deşi astăzi putem înţelege acest fenomen mult mai bine decât am făcut-o cu 50 de ani în urmă, încă nu putem să ne împotrivim acestora. Dar, pentru a vă proteja viaţa şi integritatea fizică, precum şi pentru limitarea pierderilor materiale, trebuie să cunoaşteţi şi să respectaţi o serie de reguli pe timpul producerii unui cutremur.

Astfel, nu părăsiţi imediat locuinţa deoarece puteţi fi surprinşi într-un loc (hol, scară) unde vă puteţi accidenta. Încetaţi lucrul, adăpostiţi-vă şi aşteptaţi. Limitaţi-vă deplasările în timpul unui cutremur la câţiva paşi, până la un loc sigur. Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri, adăpostiţi-vă sub o masă rezistentă sau staţi aproape de un perete interior, o grindă sau un toc de uşă solid şi staţi înăuntru până când mişcarea se opreşte şi este sigur să ieşiţi afară. Dacă în apropiere nu se află nici o masă sau un birou, acoperiţi- vă faţa şi capul cu mâinile încrucişate, aşezaţi-vă într-un colţ mai ferit al încăperii şi, pe cât posibil, staţi departe de ferestre, uşi sau pereţi sau de orice obiecte care ar putea cădea. Dacă este posibil închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.

Dacă nu vă aflaţi în vreo clădire, deplasaţi- vă cât mai departe de acestea, îndepărtaţi- vă de semafoare şi de firele electrice, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, care, de obicei, se pot prăbuşi în stradă, dar nu alergaţi pentru că riscaţi să vă accidentaţi. Dacă vă aflaţi întrun mijloc de transport, acesta se va opri, însă nu îl părăsiţi.

După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, respectaţi instrucţiunile autorităţilor publice locale, care, împreună cu organismele abilitate, vor lua măsurile necesare pentru revenirea la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată.

RETETE CULINARE

Frigărui de legume

Dovlecei, ardei, ciuperci, toate fripte pe grătar, alcătuiesc un meniu vegetarian gustos. Se poate adăuga şi un sos mediteraneean din suc de lămâie cu ulei de măsline, sare, piper, ardei iute roşu, usturoi măcinat, puţină ceapă verde şi pătrunjel proaspăt tocat (dacă aveţi şi alte ierburi aromatice puteţi să le folosiţi ). Menta, busuiocul şi oregano proaspăt ar putea completa această reţetă. Ingrediente: un dovlecel, ardei gras, ciuperci -pentru sos: ulei de măsline, sucul de la o lămâie mare, ardei iute roşu, 1 căţel de usturoi, puţină ceapă verde tocată, pătrunjel verde -sare, piper, cimbru şi oregano uscat Se taie legumele în bucăţi potrivite. Apoi ungeţi ţepuşele de bambus cu ulei şi formaţi frigăruile din legume. Încingeţi grătarul şi aşezaţi frigăruile. Frigeţi-le câte un minut pe fiecare parte la foc mare, apoi reduceţi focul la mediu. Stropiţi frigăruile cu puţin ulei de măsline şi presăraţi cimbru şi oregano uscat peste legume. Frigeţi-le până când legumele sunt bine făcute. Legumele trebuie să nu devină moi. Timpul aproximativ este de 3-5 minute pe fiecare parte.

Sosul picant: Amestecaţi sucul de lămâie cu o lingură de ulei de măsline, sare, piper, ardei iute, verdeaţa tocată, usturoiul măcinat şi ceapa verde tocată fin. Amestecaţi bine acest sos cu care veţi stropi la final frigăruile. Aşezaţi frunze de salată verde pe un platou şi stropiţi salata cu o parte din sos. Puneţi frigăruile de legume calde peste salată, presăraţi-le cu sare şi turnaţi restul de sos peste ele.