Tineri care se implică în dezvoltarea zootehniei din Munţii Apuseni

Interviu cu Iosef Munthiu, medic veterinar

Iosef Munthiu este medic veterinar la Circumscripţia Sanitar-Veterinară Horea şi preşedintele Asociaţiei Crescă - torilor de Taurine din Mogoş.

Domnule doctor, vă rog să vă prezen taţi cititorilor Ziarului de Apu - seni.

- De loc, sunt din orasul Sebeş, dintr-o familie cu rădacini săseşti, de aici şi numele meu. Bunica din partea tatălui meu a fost săsoaică, are o istorie foarte tristă, fiind deportată de tânără în Siberia. A stat acolo 4 ani, lăsând 3 copii acasă. Copilăria mi-am petrecut-o în satul natal al tatălui meu, Câlnic. Începând cu anul 1991 m-am mutat la scoală în Sebeş unde am rămas până la terminarea Liceului Teoretic ”Lucian Blaga” Sebeş, secţia fizică-chimie. Sunt mândru să spun că am fost şef de promoţie la bacalaureat. După terminarea liceului am dat la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pe care am terminat-o în anul 2005. A fost ceva natural, eu provenind dintr-o familie în care tatăl meu este inginer zootehnist, iar mama inginer agronom. De altfel, încă de mic, când trăiam la ţară, mi-a plăcut să am de lucru cu animalele. La Câlnic am participat la muncile agricole şi la activităţile legate de creşterea animalelor, alături de părinţii mei.

Ce a urmat după terminarea facultăţii?

- După terminarea facultăţii am început activitatea la Circumscripţia Veterinară Şugag unde am stat aproximativ un an. Din primăvara anului 2006 am dat concurs pentru postul de medic veterinar concesionar la Circumscripţia Sanitar Veterinară din comuna Horea, l-am câştigat, iar din anul 2007 am venit şi la Circumscripţia Sanitar Veterinară Mogoş. În primăvara anului 2010 am fost ales cu una nimitate preşedintele Aso ciaţiei Cres cătorilor de Taurine din comuna Mogoş.

Ce aţi făcut în cadrul Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din Mogoş?

- Am preluat încă de la început procesul de identificare a animalelor. Chiar acum, la târgul de animale din februarie a.c., am pus primul crotal şi am dat primul formular gratuit în târg. De la 1 ianuarie a.c., identificarea animalelor se plăteşte pentru că statul nu mai subvenţionează nimic, deci crotalul şi paşaportul sunt pe bani. Procedeul poate fi făcut de 3 operatori, fie direct de medicul veterinar, prin intermediul formelor asociative sau direct, de către fermier. Problema este că multe asocaţii nu funcţionează, nici din ţară şi nici din judeţ. În Munţii Apuseni, datorită domnului director al Asociaţiei de Creşterea Taurinelor ”Arieşul” Câmpeni, Aurel Stan şi a preşedinţilor celorlalte 20 de asociaţii care funcţionează lucrurile stau un pic mai bine, există activitate constantă şi majoritatea asociaţiilor dispun şi de fonduri.

Cum funcţionează la alţii aceste asociaţii, aţi avut posibilitatea să vedeţi această activitate în alte ţări?

- Am fost în câteva ieşiri sponsorizate, în principal de către Consiliul Judeţean Alba, care se implică foarte mult. Unul dintre exemple e Germania. Aici formele asociative au o vechime de peste 100 de ani şi viţeii, de exemplu, se vând la licitaţie, viţei de rasă, cântăriţi electronic, vacile au pedigree, la fel şi taurii. Am văzut un taur la un an,un an şi 3 luni, care s-a vândut cu 9000 de euro sau juninci la prima fătare la câte 2000 de euro. Şi la noi s-a preluat această idee. Consiliul Judeţean a organizat 3 târguri, la Sălciua,Teiuş şi Drâmbar, unde au avut loc si licitatii de animale. Ele vor continua şi în acest an. Am mai fost şi în Franţa unde a fost organizat cel mai mare târg de agricultură lângă Paris, care se întindea pe câteva zeci de hectare, unde cred că îţi trebuia o săptămână să vezi totul. Atâta lume şi animale câte am văzut acolo n-am văzut în viaţa mea. Acest târg are loc o dată la 2 ani. În ţară, am vizitat, la Piatra Neamţ, ferma domnului Triţă Făniţă, unde se face o agricultură de mare performanţă. Cred că şi la noi se poate face agricultură performantă. Am făcut personal 50 de proiecte pe comuna Horea şi pe Mogoş, o parte din ele, în total fiind 70, aici implicându-se foarte mult domnul Liviu Macavei, primarul comunei Mogoş.

Credeţi că reproducţia animalelor este un factor primordial în dezvoltarea zootehniei?

- Sigur că da. La noi sunt deja câteva locuri unde se practică intensiv însămânţările artificiale. De exemplu, în comuna Mogoş ele sunt executate de către operatorul Radu Miclea, cu experienţă de câţiva ani în domeniu, iar la Horea sunt doi operatori, Cornel Nicoară, care este de profesie asistent veterinar, şi în ultimii ani operator însămânţător şi asistent veterinar Gheorghe Todea, care au rezultate de excepţie în zona Horea şi chiar Albac.

Care este situatia valorificării laptelui de către crescătorii de animale?

- Până acum un an laptele s-a preluat din comunele Mogoş, Întregalde la preţul de 40-50 de bani pe litru. Noi am obţinut între 90 de bani şi 1,20 lei pe litru. Dar e o problemă foarte spinoasă pentru că majoritatea crescătorilor de animale sunt bătâni în Mogoş, se pune problema îndeplinirii condiţiilor de livrare privind igiena. Sperăm ca pe viitor, împreună cu Primăria, să se rezolve şi acest aspect. La Mogoş sunt tancuri de colectare, posibilităţi de răcire, dar e problema transportului. Se lucrează la nivelul Asociaţiei Câmpeni pentru găsirea unei soluţii în rezolvarea acestei probleme.

Mai sunt animale multe în Apuseni?

- De când s-a început cu acordarea subvenţiilor efectivele de animale sunt în creş tere. Acest lucru însă nu se vede în ac tele oficiale, pentru că baza de date care există a rămas în urmă, punctul de referinţă este data de 31 ianuarie 2008. Între timp, omul şi-a mai cumpărat, cel care le-a vândut poate a murit, deci sunt foarte multe mişcări de animale, spre deosebire de Occident unde nu-i aşa mare fluctuaţia. Ar fi bine să se ia ca punct de referinţă data 31 ianuarie 2010, astfel să nu se întâmple fenomenul ca unii care au animale să nu ia subvenţie. Ioan Radu

SCRISOARE PENTRU ROMÂNIA

Descarcă calendar 2011